Endoscopia Digestivă Inferioară

Colonoscopia reprezintă explorarea video-endoscopică a ultimelor segmente ale tubului digestiv, respectiv: anus, rect, colon sigmoid, colon descendent transvers, colon ascendent și cec și ori de câte ori este posibil a ultimei anse ileale.

Colonoscopia poate fi efectuată fie cu un endoscop special, cu sau fără magnificație, cu sau fără colorația mucoasei sau așa numita colonoscopie virtuală, care presupune de fapt o tomografie cu reconstrucția colonului.

Până la apariția colonoscopiei dar și în prezent, exploararea acestui segment al tubului digestiv s-a făcut și se mai face cu examenul radiologic cu substanță de contrast, așa numita irigografie.

Însă standardul de aur în explorarea segmentului menționat, îl reprezintă colonoscopia clasică. Aceasta permite vizualizarea directă, cu magnificație a mucoasei întregului cadru colic, permițând identificarea unor modificări de culoare, integritate, vascularizație a acesteia, și nu în ultimul rând prezența unor formațiuni tumorale unice sau multiple. Aceste formațiuni tumorale, odata depistate colonoscopic, pot fi biopsiate (recoltare de fragmente pentru examen la microscop) și nu de puține ori extirpate colonoscopic, manevră care în general scutește pacientul de o intervenție chirurgicală și previne neglijarea unei formațiuni care într-un timp mai lung sau mai scurt, să dezvolte o tumoră de mari dimensiuni, ce va necesita operație de amploare, uneori cu complicații metastatice la distanță, situație ce pune serios în pericol viața pacientului. Din această cauza, în țările cu un sistem de sănătate, bine pus la punct, sunt criterii de admitere bine stabilite, ce obligă pacienții la o colonoscopie diagnostică pentru un diagnostic precoce al unor leziuni colorectale, uneori chiar în afara unor simptomatologii specifice și mai ales atunci când una dintre rudele de gradul întâi a prezentat o leziune neoplazică a tubului digestiv.

Pentru a putea fi vizualizat colonul este necesară o pregătire igieno-dietetică și mecanică, prealabilă, cu 24-48 de ore anterior explorării, cea mecanică efectuată cu laxative de tipul Fortransului. Explorarea ca atare, care presupune introducerea transanală a unui tub cu diametrul de cca 1 cm și lung de 1,8-2 m, tub care este prevăzut cu o sursă de lumină pe fibră optică, o cameră și un canal de lucru, având un grad de elasticitate și mobilitate care permite progresia instrumentului după flexurile colonului. Aceste manevre, pot pune în tensiune mezourile colice, determinând dureri, uneori greu de suportat de pacient, motiv pentru care ideală este colonoscopia cu anestezie superficială sau intravenoasă. Această anestezie crează un confort și grad de suportabilitate, de dorit pentru pacient.

În funcție de leziunile descoperite, de antecedentele heredocolaterale ale pacientului, se stabilesc termenele de repetare a colonoscopiei sau necesitatea unui tratament complex, radio-chimio-terapic și chirurgical. Protocolul terapeutic al unui astfel de pacient, va fi stabilit în clinică noastră, de un staf, alcătuit din oncolog, chirurg, imagist, cardiolog și anestezist.

Colonoscopia vituala, că alternativă la colonoscopia clasică și recomandată de regulă pacienților care nu pot suportă, datorită comorbiditatilor o colonoscopie clasică, permite un diagnostic corect al unor formațiuni tumorale începând cu diametrul de 0,5 cm, dar nu poate pune în evidență modificări de culoare, de integritate, de vascularizație, nu poate biopsia și bineînțeles, nici extirpa eventuale formațiuni.
Irigografia, cu substanță de contrast, are o acuratețe de diagnostic de cel mult 80%, excluzând categoric biopsie, excizie, etc.

Din această cauza, toată lumea medicală consideră colonoscopia că metodă cea mai sigură de diagnostic precoce și tratament miniminvaziv al leziunilor rectocolice, metodă exploratorie care ar trebui să fie obligatorie pentru orice persoană care a depășit vârstă de 55 de ani, nemaivorbind despre persoanele cu antecedente heredocolaterale de cancer colorectal și a celor cu simptome sugestive pentru o leziune colorectala (sângerări, alternanța diaree-constipație, constipație recent apărută, diaree recent apărută, balonări, etc)

Endoscopia Digestivă Superioară

Dacă colonoscopia reprezintă standardul de aur al explorării părții finale a tubului digestiv, pentru prima parte a tubului digestiv, standardul de aur este reprezentat de endoscopia digestivă superioară.

Această metodă, de vizualizare directă a primelor segmente ale tubului digestiv (esofag, stomac și duoden) permite un diagnostic macroscopic, al diverselor leziuni, pe care le putem întâlni, dar și un diagnostic microscopic, prin posibilitatea prelevării de fragmente sau formațiuni întregi, urmată de examenul microscopic, ultimul fiind cel care stabilește diagnosticul de certitudine al leziunii respective.

Metodă constă în pătrunderea prin cavitatea bucală a unei fibre, tub endoscopic, care va fi dirijată de endoscopist din faringe către esofag și de aici în stomac și duoden. De-a lungul acestor segmente pot fi puse în evidență modificări vasculare (varice, angiodisplazii, sângerări), ulcere, tumori, etc.

Una dintre valorile cele mai importante ale metodei este de a pune în evidență cancere în stadiu incipient, așa numitul “early cancer” care datorită magnificației și posibilității de colorare a mucoasei depistează leziunea în stadiul în care terapia chirurgicală și oncologica pot să prelungească semnificativ viață pacientului sau chiar să îl vindece. În varianta endoscopiei diagnostice care se practică în serviciile de gastroenterologie, endoscopia poate fi și terapeutică, permițând excizia de formațiuni, explorarea retrogradă a caii biliare, extragerea de pietre din calea biliară, dilatarea stenozelor, montarea de stenturi, etc.